Canicula prelungită a dus la instalarea secetei şi în Sălaj. În multe localităţi din vestul judeţului se fac resimţite efectele acesteia asupra culturilor agricole.
Adela Farkas
Aşa cum aprecia directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj, Ioan Bujiţă, lipsa precipitaţiilor şi umidităţii din sol poate avea un impact negativ în dezvoltarea culturilor de păioase şi porumb de pe suprafeţele agricole din vecinătatea Zalăului, comunelor Sărmăşag, Nuşfalău, Camăr, Carastelec, Măerişte şi oraşului Şimleu Silvaniei.
„Fermierii sălăjeni nu sunt foarte îngrijoraţi din cauza secetei, deoarece cantitatea de precipitaţii căzute înainte de caniculă a asigurat necesarul pentru culturile de păioase şi a dus la maturitatea acestora. În schimb, prăşitoarele chiar dacă nu sunt în pericol la ora actuală, respectiv, porumbul, floarea soarelui, sfecla de zahăr, cartoful, ar mai avea nevoie de apă. Pentru cei care adună fânul uscat este o perioadă foarte bună. Seceta nu a afectat producţia culturilor de grâu, orz, orzoaică, triticale, ele fiind deja la maturitate”, a precizat Ioan Bujiţă.
Start pentru
recoltarea grâului
Şeful DADR Sălaj ne-a informat că este foarte posibil ca startul în acţiunea de recoltarea grâului să se dea în cursul acestei săptămâni, în special pe terenurile cultivate din zonele Carastelec, Camăr, Nuşfalău, Măerişte. Suprafaţa totală însămânţată cu grâu, la nivel de judeţ, este de 5.025 de hectare. Orzul de toamnă a fost însămânţat pe 309 hectare, recoltându-se deja de pe 73 de hectare, producţia medie înregistrată fiind de 2.800 de kilograme la hectare. Cât priveşte orzoaica, aceasta a fost recoltată de pe 10 hectare, cu o medie de 2.500 de kilograme de boabe la hectar, suprafaţa totală însămânţată fiind de 406 de hectare. Cartofii au fost însămânţaţi pe 5.238 de hectare, iar floarea soarelui pe 1.300 de hectare.
Belşug de legume
Cultivatorii sălăjeni au înregistrat în această campanie agricolă producţii foarte mari la rădăcinoase. Astfel, din cele aflate de la directorul DADR Sălaj, producţia medie de morcovi strânsă de pe două hectare (până la această dată) este de 14.000 de kilograme la hectar, faţă de 9.000 de kilograme la hectar cât s-au adunat anul trecut. La pătrunjel şi ţelină, care s-au recoltat de pe un hectar s-au adunat 14.000 de kilograme la hectare, faţă de 8.000-9.000 în vara lui 2011. Pe 30 de hectare din Sălaj s-a însămânţat mazăre, care s-a recoltat deja integral, înregistrându-se o producţie medie de 6.500 de kilograme la hectare, de aproape şase ori mai mult faţă de anul precedent. Şi la fasole s-a început recoltatul; până la ora de faţă s-a strâns recolta de pe un hectar (unde s-a înregistrat o producţie medie la hectar de 7.000 de kilograme), rămânând de adunat păstăioasele de pe 40 de hectare. Şi la culturile de ceapă se aşteaptă recolte însemnate. Din cele menţionate de primarul comunei Pericei, Boncidai Csaba, „în aceste zile va demara adunatul cepei de pe suprafeţele însămânţate cu arpagic, iar ceapa din răsad va fi adunată la sfârşitul lunii august. Se speră, cu excepţia culturilor afectate de musca cepei, să avem producţii frumoase anul acesta”. Anul trecut, localnicii au cultivat peste 25 de hectare cu ceapă. Atât suprafeţele deţinute de proprietarii din comună, însămânţate cu ceapă, cât şi cele de floarea soarelui şi cartofi, au mare nevoie de apă. O agricultură modernă şi performantă nu se mai poate face fără irigaţii, nu putem aştepta la nesfârşit ploaia”, a arătat Boncidai Csaba.
Recolta primelor fructe, slabă
Directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj a apreciat că în cursul lunilor mai, iunie şi iulie s-au recoltat mai puţine fructe faţă de producţiile înregistrate anul trecut în această perioadă. Mai precis, s-au plantat 26 de hectare cu căpşuni, de unde s-au strâns în medie 7.000 de kilograme de fructe, cu aproximativ 25 la sută mai puţin faţă de primăvara anului anterior (din cauza ploilor căzute în perioada de maturitate şi recoltare). Cireşele şi vişinele au fost culese din livezile care ocupă 50 de hectare, producţia medie fiind de 1.200 de kilograme la hectare, cu 600 de kilograme mai puţin comparativ cu 2011.
